Este spovedania necesară pentru mântuire?
Pe scurt
numește și „Sfinte de importanță capitală pentru ”. Prin spovedanie, Dumnezeu iartă făcute după și îl așază din nou pe om în .
Cuvintele oficiale ale Bisericii sunt limpezi. Spovedania și sunt „Sfinte Taine de importanță capitală pentru mântuire”. Învățătura Bisericii spune despre spovedanie: „Din starea de păcat și de osândă, ea ne trece în starea de har mântuitor.” Iar Patriarhul Daniel: „ sinceră cu regret și lacrimi pentru păcatele săvârșite aduce păcatelor și mântuirea sufletului.”
Marii au spus-o mai apăsat. Părintele Cleopa: „Fără Taina aceasta a Spovedaniei, nu poate nici un om să se mântuiască.” Tot el adaugă că Taina „se dă în dar, fără de bani, tuturor creștinilor”.
Cuvintele acestea nu sunt spuse ca să sperie, ci ca să arate cât de mare este darul. Lângă ele stă mereu : „Nu este păcat, oricât de greu ar fi el, care să covârșească bunătatea și a lui Dumnezeu”, spune .
Dacă nu te-ai spovedit de mult, nu sta să socotești cât ai pierdut. Mergi la .
pocăință s.f.
Părerea de rău pentru păcate și întoarcerea la Dumnezeu, cu hotărârea de a-ți schimba viața. Este și un nume al Tainei Spovedaniei.
iertare s.f.
Ștergerea păcatului de către Dumnezeu; și împăcarea dintre oameni.
duhovnic s.m., pl. duhovnici
Preotul care te spovedește și te îndrumă în viața de credință. A primit de la episcop dreptul de a spovedi.
milă s.f.
Bunătatea cu care Dumnezeu îl primește și îl iartă pe cel care se întoarce la El.
catehism s.n.
Carte care explică pe scurt credința, de obicei prin întrebări și răspunsuri.
preot s.m., pl. preoți
Slujitor al Bisericii, rânduit de episcop, care face slujbele și îi păstorește pe credincioși.
biserică s.f., pl. biserici
Lăcașul în care se fac slujbele. Scris cu majusculă, Biserica înseamnă toți credincioșii, uniți cu Hristos.
spovedanie s.f., pl. spovedanii
Taina în care îți spui păcatele în fața preotului, cu părere de rău, iar Dumnezeu ți le iartă prin preot.
Împărtășanie s.f.
Taina în care creștinul primește Trupul și Sângele lui Hristos, sub chipul pâinii și al vinului.
Taină s.f., pl. Taine
Lucrare sfântă a Bisericii prin care, sub semne văzute, omul primește darul și puterea nevăzută a lui Dumnezeu (harul).
mântuire s.f.
Izbăvirea omului de păcat și de moarte și viața veșnică împreună cu Dumnezeu.
păcat s.n., pl. păcate
„Călcarea cu deplină știință și cu voie liberă, prin gând, cuvânt sau faptă, a voii lui Dumnezeu”, cum spune catehismul.
Botez s.n.
Slujba sfântă (Taina) prin care omul intră în Biserică și primește iertarea tuturor păcatelor de până atunci.
har s.n.
Puterea și darul lui Dumnezeu care îl curățește, îl întărește și îl sfințește pe om.