substantiv feminin

iertare

Ștergerea păcatului de către Dumnezeu; și împăcarea dintre oameni.

le iartă Dumnezeu, prin .

Înainte de omul își cere iertare de la cei pe care i-a supărat și îi iartă pe cei care i-au greșit.

păcat s.n., pl. păcate

„Călcarea cu deplină știință și cu voie liberă, prin gând, cuvânt sau faptă, a voii lui Dumnezeu”, cum spune catehismul.

Mai mult despre „păcat”

duhovnic s.m., pl. duhovnici

Preotul care te spovedește și te îndrumă în viața de credință. A primit de la episcop dreptul de a spovedi.

Mai mult despre „duhovnic”

spovedanie s.f., pl. spovedanii

Taina în care îți spui păcatele în fața preotului, cu părere de rău, iar Dumnezeu ți le iartă prin preot.

Mai mult despre „spovedanie”