substantiv neutru, plural păcate

păcat

„Călcarea cu deplină știință și cu voie liberă, prin gând, cuvânt sau faptă, a voii lui Dumnezeu”, cum spune catehismul.

Este păcat numai ce faci știind și vrând. Faptele copiilor mici și ale celor lipsiți de judecată nu se socotesc păcate.

Părinții îl aseamănă cu o boală și cu o rană, care se vindecă prin .

biserică s.f., pl. biserici

Lăcașul în care se fac slujbele. Scris cu majusculă, Biserica înseamnă toți credincioșii, uniți cu Hristos.

Mai mult despre „biserică”

spovedanie s.f., pl. spovedanii

Taina în care îți spui păcatele în fața preotului, cu părere de rău, iar Dumnezeu ți le iartă prin preot.

Mai mult despre „spovedanie”