La biserică și după

Spovedania copiilor

Copiii se spovedesc de la 7 ani. Mama sau tata îi însoțesc cu și nu le dictează ce să spună. Partea a doua a paginii este pentru copil.

Pe scurt

  • Copiii se spovedesc de la 7 ani. Dacă nu știi dacă al tău este pregătit, întreabă .
  • nu este pedeapsă și nu este un mijloc de a-l face ascultător.
  • Nu îi dicta copilului lista de și nu îl întreba după aceea ce a spus.
  • Mergi și tu la spovedanie. Copilul învață din ce vede.
  • Pentru copil: Dumnezeu te iubește și când greșești. Când Îi spui ce ai greșit, El te iartă.

Pentru părinți: de la ce vârstă

cere spovedanie înainte de și adaugă: „Numai copiii până la vârsta de 7 ani sunt scutiți de spovedanie.”1 Un scrie la fel: „După 7 ani, copiii trebuie să mărturisească.”2 Părintele Cleopa spune că spovedania „începe de la vârsta de 6-7 ani”.3

Nu toți copiii sunt la fel. Un alt preot crede că numai unii copii au o conștientă la vârstă fragedă. Cei mai mulți, spune el, ar veni la spovedanie pe la nouă-zece ani. Propune totuși, cu sfatul duhovnicului, o primă spovedanie la șapte ani, a doua la opt și a treia la nouă.4

Pe scurt: copiii se spovedesc de la 7 ani. Dacă nu știi dacă al tău este pregătit, întreabă duhovnicul.

Faptele copiilor mici, care nu au încă deplina folosire a minții, nu se socotesc păcate.5

Ce este spovedania pentru un copil

Nu este o pedeapsă și nu este un mijloc de a-l face ascultător. Un preot o spune chiar în titlul unui articol: „Spovedania nu este un instrument de disciplinare a copilului, ci o Taină dumnezeiască”.4 Alt articol o numește „pedagogia împrietenirii cu Hristos”.6

Ce faci înainte

  1. Mergi și tu la spovedanie. Copilul învață din ce vede. Catehismul pune creșterea copiilor pe „sfaturile și pilda vieții” părinților.7
  2. Vorbește cu preotul înainte. Spune-i că este prima spovedanie a copilului.8
  3. Du copilul în dinainte, să vadă locul și să-l cunoască pe preot.
  4. Spune-i de ce, nu cum. „Copiii nu trebuie să fie învățați cum să se spovedească, ci că spovedania este necesară.”8
  5. Ajută-l să se gândească, cu întrebări blânde. Lasă-l pe el să hotărască ce spune.
  6. Liniștește-l: preotul nu ceartă și nu spune nimănui nimic.

Părintele Nicolae Dima îi îndeamnă pe părinți să meargă cu copiii la biserică și la spovedit și să se roage seara împreună. Copilul ține minte ce a trăit, nu ce i s-a cerut (video pe YouTube).

Despre post: cât un copil îți spune duhovnicul. de pregătire poate fi foarte scurtă: „Tatăl nostru” și, cu vorbele lui, „Doamne, ajută-mă să spun adevărul și iartă-mă.”

Ce nu faci

  • Nu îi dictezi lista de păcate. „Cel mai important pentru părinți este să evite listele de păcate pe care, după părerea lor, ar trebui să le spună copilul.”8
  • Nu îl întrebi după aceea. „După spovedanie nu trebuie să întrebăm copilul ce i-a spus preotului sau ce i-a răspuns acesta.”8
  • Nu îl silești. „Obligându-l pe copil să se spovedească, nu se poate ajunge la un rezultat bun.”4
  • Nu îl ameninți cu spovedania. „Te spun la părintele” face din Taină o sperietoare.
  • Nu îl sperii cu iadul sau cu pedepse și nu îi vorbești despre păcate de om mare.
  • Nu stai aproape ca să auzi. Spovedania este secretă și pentru copil.9
  • Nu îi ceri preotului să-ți spună ce a mărturisit copilul. Duhovnicul nu destăinuie „nimănui absolut nimic”.10

Liste de întrebări pentru copii

Aici sunt două păreri. Un preot îi îndeamnă pe părinți să ocolească listele de păcate făcute de ei pentru copil.8 Pe de altă parte, un arhiepiscop a alcătuit un cu întrebări pentru copii, pe vârste și pe trei teme: familia, școala și biserica.6

Cele două nu se bat cap în cap. Una este lista pe care o dictezi tu; alta sunt întrebările care îl ajută pe copil să se gândească singur. Site-ul merge pe a doua cale: întrebări blânde, citite împreună, la care copilul răspunde în . Tu nu vezi și nu ceri răspunsurile. Dacă nu știi ce i se potrivește copilului tău, întreabă duhovnicul.

După spovedanie

  • Bucură-te cu el. Nu îl iscodi.
  • Dacă a primit un mic , adică ceva de făcut ca să se îndrepte, ajută-l să-l facă, fără să-l cerți.
  • Dacă nu vrea să mai meargă, nu îl sili. Întreabă-l cu blândețe de ce și vorbește cu duhovnicul.4
  • Dacă a ieșit tulburat sau speriat, ascultă-l, dacă vrea el să vorbească. Dacă îți spune că s-a întâmplat ceva nepotrivit, ia-l în serios. Vorbește cu preotul paroh sau cu protopopul, preotul care răspunde de din zonă. Sfântul Sinod cere duhovnicilor să ocolească orice gest sau cuvânt nepotrivit.11

Dacă un copil îți spune că cineva îi face rău sau îl atinge nepotrivit, nu este un păcat al copilului. Ascultă-l, ocrotește-l și cere ajutor. În primejdie, sună la 112.

Pentru copil: ce este spovedania

Partea aceasta se citește împreună cu copilul sau o citește el singur.

Dumnezeu te iubește și când greșești.

La spovedanie Îi spui lui Dumnezeu ce ai greșit. Părintele te ascultă și se roagă pentru tine. Dumnezeu te iartă și te ajută să fii mai bun.

Ce spui acolo rămâne numai între tine, părintele și Dumnezeu. Nici mama, nici tata nu te întreabă ce ai spus.

Pentru copil: cum te pregătești

Te gândești, în liniște, la ce ai greșit acasă, la școală și la joacă, și față de Dumnezeu. Răspunzi în gând. Nu trebuie să spui nimănui nimic.

Poți să scrii sau să desenezi, numai pentru tine, două-trei cuvinte pe o hârtiuță, ca să nu uiți. După spovedanie o rupi.

Înainte să pleci de acasă, spune „Tatăl nostru” și, cu vorbele tale: „Doamne, ajută-mă să spun adevărul și iartă-mă.”

Pentru copil: ce faci la biserică

  1. Mergi singur la părintele. Mama sau tata așteaptă mai departe.
  2. Spui: „Părinte, vreau să mă spovedesc.” Dacă este prima oară, îi spui și asta. El te ajută.
  3. Spui ce ai greșit, cu vorbele tale. Dacă nu știi cum, părintele te întreabă.
  4. Părintele îți dă un sfat.
  5. Îngenunchezi. Părintele îți pune pe cap , o haină lungă și îngustă pe care o poartă pe după gât, și spune o rugăciune.
  6. Săruți Sfânta Cruce și mâna părintelui și mulțumești.10

După ce te iartă Dumnezeu, ești ușor și curat. Și dacă mai greșești, poți veni iar.12

Mai departe

Întrebările pentru copii, de citit împreună, sunt în pentru copii, la butonul de mai jos. Nimic din ce se alege acolo nu pleacă de pe dispozitiv.

Cercetarea conștiinței pentru copii

Note

  1. „Învățătură de credință creștină ortodoxă” (catehismul), întrebarea 196. ↩

  2. Pr. Florian Boitan, „Despre spovedirea copiilor”, Ziarul Lumina, 2021. ↩

  3. Arhim. Cleopa Ilie, „Ne vorbește Părintele Cleopa”, vol. 4, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2004, pp. 83-85, citat pe doxologia.ro. ↩

  4. Pr. Maxim Kozlov, „Spovedania nu este un instrument de disciplinare a copilului, ci o Taină dumnezeiască”, doxologia.ro. ↩ ↩2 ↩3 ↩4

  5. Catehismul, întrebarea 79. ↩

  6. Daniela Ceredeev, „Spovedania copiilor – pedagogia împrietenirii cu Hristos”, doxologia.ro, despre îndreptarul de spovedanie al Înaltpreasfințitului Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților. ↩ ↩2

  7. Catehismul, întrebarea 139. ↩

  8. Pr. Maxim Kozlov, „Cum să procedeze părinții înainte de prima spovedanie a copilului?”, doxologia.ro. ↩ ↩2 ↩3 ↩4 ↩5

  9. Catehismul, întrebarea 187. ↩

  10. Pr. prof. Ene Braniște, „Rânduiala Tainei Spovedaniei”, din „Liturgica specială”, doxologia.ro. ↩ ↩2

  11. Hotărârile Sfântului Sinod din 29 septembrie 2022, punctul 7. ↩

  12. După cuvântul Părintelui Cleopa: „Când simți că iar ai mai greșit, du-te iar la spovedanie.” Arhim. Cleopa Ilie, „Ne vorbește Părintele Cleopa”, vol. 3, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2004, p. 89, citat pe basilica.ro. ↩

catehism s.n.

Carte care explică pe scurt credința, de obicei prin întrebări și răspunsuri.

Mai mult despre „catehism”

Împărtășanie s.f.

Taina în care creștinul primește Trupul și Sângele lui Hristos, sub chipul pâinii și al vinului.

Mai mult despre „Împărtășanie”

preot s.m., pl. preoți

Slujitor al Bisericii, rânduit de episcop, care face slujbele și îi păstorește pe credincioși.

Mai mult despre „preot”

pocăință s.f.

Părerea de rău pentru păcate și întoarcerea la Dumnezeu, cu hotărârea de a-ți schimba viața. Este și un nume al Tainei Spovedaniei.

Mai mult despre „pocăință”

biserică s.f., pl. biserici

Lăcașul în care se fac slujbele. Scris cu majusculă, Biserica înseamnă toți credincioșii, uniți cu Hristos.

Mai mult despre „biserică”

post s.n., pl. posturi

Înfrânare de la anumite mâncăruri și de la păcate, pentru un timp, împreună cu rugăciune.

Mai mult despre „post”

rugăciune s.f., pl. rugăciuni

Vorbirea omului cu Dumnezeu.

Mai mult despre „rugăciune”

îndreptar de spovedanie s.n., pl. îndreptare

Ghid cu întrebări care te ajută să-ți cercetezi conștiința înainte de spovedanie.

Mai mult despre „îndreptar de spovedanie”

gând s.n., pl. gânduri

Ce trece prin minte; poate fi bun, rău sau fără însemnătate.

Mai mult despre „gând”

canon s.n., pl. canoane

Ce îți rânduiește duhovnicul la spovedanie ca să te îndrepți: rugăciuni, metanii, fapte de milă, post. Este leac, nu pedeapsă. Se mai numește epitimie.

Mai mult despre „canon”

parohie s.f., pl. parohii

Comunitatea credincioșilor dintr-un loc, cu biserica și preotul ei.

Mai mult despre „parohie”

epitrahil s.n.

Veșmântul lung și îngust pe care preotul îl poartă pe după gât la orice slujbă.

Mai mult despre „epitrahil”

cercetarea conștiinței expresie

A te gândi liniștit, înainte de spovedanie, la ce ai greșit cu gândul, cu vorba și cu fapta.

Mai mult despre „cercetarea conștiinței”

blândețe s.f.

Purtare liniștită și bună, fără asprime și fără mânie.

Mai mult despre „blândețe”

duhovnic s.m., pl. duhovnici

Preotul care te spovedește și te îndrumă în viața de credință. A primit de la episcop dreptul de a spovedi.

Mai mult despre „duhovnic”

spovedanie s.f., pl. spovedanii

Taina în care îți spui păcatele în fața preotului, cu părere de rău, iar Dumnezeu ți le iartă prin preot.

Mai mult despre „spovedanie”

păcat s.n., pl. păcate

„Călcarea cu deplină știință și cu voie liberă, prin gând, cuvânt sau faptă, a voii lui Dumnezeu”, cum spune catehismul.

Mai mult despre „păcat”