La biserică și după

Canonul

este ce îți rânduiește ca să te îndrepți. Este un leac pe măsura ta, nu o pedeapsă.

Pe scurt

  • Canonul poate fi , (plecăciuni până la pământ), (ajutor dat celui în nevoie), post sau renunțarea la o mâncare ori la o faptă. Îl dă numai duhovnicul.
  • Nu este pedeapsă. îl numește leac spre însănătoșire duhovnicească.
  • Dacă nu îl poți face, spune-i duhovnicului. Nu îl schimba singur.
  • Site-ul acesta nu dă și nu socotește canoane.
  • După mulțumești, rupi hârtia și începi din nou. Dacă ai căzut iar, te întorci.

Ce este canonul

Canonul este ce îți rânduiește duhovnicul la spovedanie ca să te îndrepți. În cărți se numește și . spune: „Epitimiile (canonul sau certarea) sunt mijloace de rânduite de duhovnic.”1

Basilica dă câteva pilde: „rugăciuni, metanii, participarea la sfintele și îndeosebi la din duminici și sărbători, fapte de milostenie, de la anumite mâncăruri sau fapte”.2 Metania este o plecăciune până la pământ, însoțită de . Milostenia este ajutorul dat din celui în nevoie.

Leac, nu pedeapsă

Aici toate sursele spun același lucru.

  • Basilica: „Toate acestea nu urmăresc pedepsirea celui ce s-a mărturisit, ci lui; ele sunt asemenea unor leacuri spre însănătoșire duhovnicească.”2
  • Catehismul: epitimiile „sunt ajutoare, exerciții de întărire în și îndepărtare de la ”.1
  • Patriarhul Daniel: duhovnicul este ca un medic, care „trebuie să cunoască și folosirea medicamentelor amare și mai dulci, adică și asprimea, și îngăduința”.3
  • Părintele Cleopa: „Canonul este medicament și mijloc de îndreptare.”4
  • Un de azi: „Epitimia sau canonul nu este nicidecum o pedeapsă pentru păcat, ci un medicament care alinează durerea și vindecă rănile interioare ale sufletului.”5

Un canon ușor nu înseamnă un duhovnic slab, iar unul greu nu înseamnă unul bun. Doctorul dă fiecăruia leacul potrivit.

Cine îl dă

Numai duhovnicul, după om și după păcat. De aceea site-ul acesta nu dă, nu socotește și nu înșiră canoane. Nu căuta în cărți sau pe internet „cât se dă” pentru un păcat. Leacul tău îl știe cel care te-a ascultat.

Cum îl faci

  • Notează-l, ca să nu-l uiți. Părintele Cleopa sfătuiește să ai la tine hârtie și creion, „ca să-ți notezi Canonul ce l-ai primit”.4
  • Întreabă pe loc ce nu ai înțeles.
  • Fă-l cu luare-aminte, nu în grabă.

Dacă nu îl poți face

Spune-i duhovnicului: din pricina bolii, a programului, a copiilor mici. Canonul este pe măsura ta, iar el îl poate potrivi. Nu îl schimba singur.

Alt preot, de regulă, nu îl schimbă: „un duhovnic nu poate dezlega pe cel legat de alt duhovnic, atâta vreme cât trăiește acela”.6 Se face altfel numai la mare nevoie, de pildă când ești foarte departe sau în primejdie de moarte.7

Dacă ai fost oprit de la Împărtășanie

Catehismul spune: „Cea mai aspră epitimie este pentru un anumit timp.”1 O hotărăște numai duhovnicul.

Dacă ți s-a întâmplat, nu te descuraja și nu căuta alt preot ca să scapi de canon. Nu ești lepădat: este timpul de vindecare dinaintea . Fă ce ți s-a rânduit și întoarce-te.

Ce mai urmează după spovedanie

Mulțumești

Părintele Ioanichie Bălan scrie că, după spovedanie, credincioșii „se închină în biserică, fac o rugăciune de mulțumire lui Dumnezeu”.8 Rugăciunile de după spovedanie sunt la Rugăciuni.

Rupi hârtia

Dacă ai avut păcatele scrise, rupe hârtia în bucăți mici sau arde-o într-un loc sigur.8 Păcatele dezlegate nu se mai țin, iar hârtia nu trebuie să ajungă la altcineva. Dacă ți-ai făcut lista pe telefon, șterge-o.

Începi din nou

  • Ferește-te de prilej: de locul, omul sau împrejurarea care te duce ușor la păcat.9
  • Îndreaptă răul făcut altora. Cere . Unde ai făcut o pagubă, duhovnicul îți arată cum se îndreaptă.
  • Ține rugăciunea de zi cu zi, cât de scurtă.
  • Nu povesti altora ce ți-a spus duhovnicul.10
  • Hotărăște când revii. Nu aștepta să se adune.

Dacă ai căzut din nou

Se întâmplă aproape oricui. Biserica nu se miră și nu te alungă.

Părintele Cleopa: „Te-ai mărturisit, te-a dezlegat preotul, să nu mai faci păcatul. Fă oleacă de canon și te-ai curățit. Când simți că iar ai mai greșit, du-te iar la spovedanie.”11

Sfântul Ioan Gură de Aur: „Ori de câte ori cazi pe un drum, tot de atâtea ori te și ridici; astfel, ori de câte ori păcătuiești, de atâtea ori să te și pocăiești. Nu deznădăjdui.”12

Nu amâna din și nu spune „nu mai are rost”. Catehismul spune: „Nu este păcat, oricât de greu ar fi el, care să covârșească bunătatea și a lui Dumnezeu.”13

Dacă ți-ai amintit un păcat după spovedanie

Dacă l-ai uitat fără voie, îl spui data viitoare: „păcatele nemărturisite din uitare pot fi mărturisite la o spovedanie ulterioară, primind astfel iertarea deplină”.14 Dacă este greu și te apasă, mergi din nou, fără să aștepți.

Bucuria

Canonul nu este sfârșitul trist al spovedaniei. Părintele Ioanichie Bălan scrie: „prin Spovedanie ne dă nouă Dumnezeu bucurie în viață”.15 Iar un preot profesor: „Când se rostesc cuvintele «te iert și te dezleg», pentru cel care s-a mărturisit începe o nouă viață în Hristos, cu Hristos, în și libertate.”16

Dacă duhovnicul ți-a îngăduit, urmează Împărtășania.

Note

  1. „Învățătură de credință creștină ortodoxă” (catehismul), întrebarea 191. ↩ ↩2 ↩3

  2. „Taina Spovedaniei”, basilica.ro, din „Carte de învățătură creștin ortodoxă” (1978). ↩ ↩2

  3. Patriarhul Daniel, „Duhovnicul, medic de suflete”, basilica.ro, 2021. ↩

  4. Arhim. Cleopa Ilie, „”, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2006, p. 8 (canonul ca medicament) și p. 30 (hârtia și creionul). ↩ ↩2

  5. Pr. Ioan Valentin Istrati, „10 lucruri de știut la prima spovedanie”, doxologia.ro. ↩

  6. Pr. lect. Marian Mihai, „Dialogul cu duhovnicul: condițiile în care ne putem schimba duhovnicul”, Ziarul Lumina, 2014. ↩

  7. „Canonul dat de preotul duhovnic poate fi schimbat de altul?”, basilica.ro, 2014. ↩

  8. Protos. Ioanichie Bălan, „Călăuză ortodoxă în Biserică”, vol. I, 1991, p. 46, citat pe doxologia.ro. ↩ ↩2

  9. Catehismul, întrebarea 84. ↩

  10. „Un decalog pentru cei ce se spovedesc”, publicat de Pr. Constantin Sturzu, doxologia.ro, punctul 10. ↩

  11. Arhim. Cleopa Ilie, „Ne vorbește Părintele Cleopa”, vol. 3, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2004, p. 89, citat pe basilica.ro. ↩

  12. Patriarhul Daniel, „Botezul și Pocăința - porți ale Împărăției cerurilor”, basilica.ro, 2013, citând din „Omiliile despre pocăință” ale Sfântului Ioan Gură de Aur. ↩

  13. Catehismul, întrebarea 108. ↩

  14. Pr. lect. Lucian Farcașiu, „Cum ne pregătim pentru Spovedanie”, Ziarul Lumina, 2014. ↩

  15. Arhim. Ioanichie Bălan, „Spovedania, ”, Ed. Doxologia, Iași, 2013, p. 35, citat pe basilica.ro. ↩

  16. Pr. prof. Viorel Sava, „Dezlegarea sau formula Tainei Mărturisirii”, doxologia.ro. ↩

epitimie s.f., pl. epitimii

Numele din cărți al canonului: ce îți rânduiește duhovnicul la spovedanie ca să te îndrepți.

Mai mult despre „epitimie”

catehism s.n.

Carte care explică pe scurt credința, de obicei prin întrebări și răspunsuri.

Mai mult despre „catehism”

pocăință s.f.

Părerea de rău pentru păcate și întoarcerea la Dumnezeu, cu hotărârea de a-ți schimba viața. Este și un nume al Tainei Spovedaniei.

Mai mult despre „pocăință”

slujbă s.f., pl. slujbe

Rugăciunea de obște a Bisericii, făcută de preot după o ordine anume.

Mai mult despre „slujbă”

Liturghie s.f., pl. Liturghii

Slujba cea mai însemnată a Bisericii, la care se sfințesc pâinea și vinul și se împărtășesc credincioșii.

Mai mult despre „Liturghie”

înfrânare s.f., pl. înfrânări

Stăpânire de sine la mâncare, băutură și cele trupești.

Mai mult despre „înfrânare”

semnul crucii expresie

Semnul făcut cu mâna dreaptă de la frunte la piept și de la umărul drept la cel stâng.

Mai mult despre „semnul crucii”

dragoste s.f.

A voi și a face binele celuilalt, din iubire pentru Dumnezeu.

Mai mult despre „dragoste”

îndreptare s.f.

Schimbarea în bine a vieții după spovedanie.

Mai mult despre „îndreptare”

virtute s.f., pl. virtuți

Deprindere statornică de a face binele.

Mai mult despre „virtute”

păcat s.n., pl. păcate

„Călcarea cu deplină știință și cu voie liberă, prin gând, cuvânt sau faptă, a voii lui Dumnezeu”, cum spune catehismul.

Mai mult despre „păcat”

preot s.m., pl. preoți

Slujitor al Bisericii, rânduit de episcop, care face slujbele și îi păstorește pe credincioși.

Mai mult despre „preot”

oprire de la Împărtășanie expresie

Rânduiala prin care duhovnicul îl oprește pe om, un timp, de la Împărtășanie.

Mai mult despre „oprire de la Împărtășanie”

Împărtășanie s.f.

Taina în care creștinul primește Trupul și Sângele lui Hristos, sub chipul pâinii și al vinului.

Mai mult despre „Împărtășanie”

iertare s.f.

Ștergerea păcatului de către Dumnezeu; și împăcarea dintre oameni.

Mai mult despre „iertare”

rușine s.f.

Sfiala de a-ți spune păcatul.

Mai mult despre „rușine”

milă s.f.

Bunătatea cu care Dumnezeu îl primește și îl iartă pe cel care se întoarce la El.

Mai mult despre „milă”

har s.n.

Puterea și darul lui Dumnezeu care îl curățește, îl întărește și îl sfințește pe om.

Mai mult despre „har”

îndreptar de spovedanie s.n., pl. îndreptare

Ghid cu întrebări care te ajută să-ți cercetezi conștiința înainte de spovedanie.

Mai mult despre „îndreptar de spovedanie”

Taină s.f., pl. Taine

Lucrare sfântă a Bisericii prin care, sub semne văzute, omul primește darul și puterea nevăzută a lui Dumnezeu (harul).

Mai mult despre „Taină”

împăcare s.f.

Refacerea păcii cu Dumnezeu și cu oamenii.

Mai mult despre „împăcare”

canon s.n., pl. canoane

Ce îți rânduiește duhovnicul la spovedanie ca să te îndrepți: rugăciuni, metanii, fapte de milă, post. Este leac, nu pedeapsă. Se mai numește epitimie.

Mai mult despre „canon”

duhovnic s.m., pl. duhovnici

Preotul care te spovedește și te îndrumă în viața de credință. A primit de la episcop dreptul de a spovedi.

Mai mult despre „duhovnic”

rugăciune s.f., pl. rugăciuni

Vorbirea omului cu Dumnezeu.

Mai mult despre „rugăciune”

metanie s.f., pl. metanii

Plecăciune până la pământ, cu genunchii și fruntea, însoțită de semnul crucii.

Mai mult despre „metanie”

milostenie s.f.

Ajutor dat din dragoste celui în nevoie.

Mai mult despre „milostenie”

biserică s.f., pl. biserici

Lăcașul în care se fac slujbele. Scris cu majusculă, Biserica înseamnă toți credincioșii, uniți cu Hristos.

Mai mult despre „biserică”

spovedanie s.f., pl. spovedanii

Taina în care îți spui păcatele în fața preotului, cu părere de rău, iar Dumnezeu ți le iartă prin preot.

Mai mult despre „spovedanie”