Ce spune preotul la dezlegare?
Pe scurt
citește o de , apoi rostește : „te iert și te dezleg de toate , în numele Tatălui și al Fiului și al ”.
Învățătura dă cuvintele dezlegării astfel:
„Domnul și Dumnezeul nostru Iisus Hristos, cu și cu îndurările iubirii Sale de oameni, să te ierte pe tine, fiule, și să-ți lase toate păcatele. Și eu, nevrednicul preot și , cu puterea ce-mi este dată, te iert și te dezleg de toate păcatele, în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin”
Unei femei preotul îi spune „fiică”. De la o carte la alta, cuvintele au mici deosebiri; forma întreagă este în cartea de a preotului.
Ce se întâmplă în jurul lor: îngenunchezi, preotul îți pune peste cap și citește o rugăciune de iertare. Apoi pune mâna dreaptă pe capul tău, rostește dezlegarea și face peste capul tău.
Ce înseamnă: Cel care iartă este Hristos. Părintele profesor Viorel Sava scrie: „Când se rostesc cuvintele «te iert și te dezleg», pentru cel care s-a mărturisit începe o nouă viață în Hristos, cu Hristos, în har și libertate.” Iar Părintele Cleopa spune: „Ceea ce zice preotul pe pământ face Hristos în ceruri.”
biserică s.f., pl. biserici
Lăcașul în care se fac slujbele. Scris cu majusculă, Biserica înseamnă toți credincioșii, uniți cu Hristos.
har s.n.
Puterea și darul lui Dumnezeu care îl curățește, îl întărește și îl sfințește pe om.
duhovnic s.m., pl. duhovnici
Preotul care te spovedește și te îndrumă în viața de credință. A primit de la episcop dreptul de a spovedi.
slujbă s.f., pl. slujbe
Rugăciunea de obște a Bisericii, făcută de preot după o ordine anume.
epitrahil s.n.
Veșmântul lung și îngust pe care preotul îl poartă pe după gât la orice slujbă.
semnul crucii expresie
Semnul făcut cu mâna dreaptă de la frunte la piept și de la umărul drept la cel stâng.
preot s.m., pl. preoți
Slujitor al Bisericii, rânduit de episcop, care face slujbele și îi păstorește pe credincioși.
iertare s.f.
Ștergerea păcatului de către Dumnezeu; și împăcarea dintre oameni.
dezlegare s.f., pl. dezlegări
Rugăciunea prin care preotul, cu puterea dată de Hristos, iartă păcatele mărturisite.
păcat s.n., pl. păcate
„Călcarea cu deplină știință și cu voie liberă, prin gând, cuvânt sau faptă, a voii lui Dumnezeu”, cum spune catehismul.
Duhul Sfânt nume
A treia Persoană a Sfintei Treimi. Darul și puterea Lui lucrează în toate Tainele Bisericii.