Rugăciune pentru recunoașterea ticăloșiilor noastre
Este o rugăciune mai lungă, în care îți privești viața și îți recunoști căderile. Cuvântul vechi „ticăloșie” înseamnă aici starea de jale a celui căzut, nu o ocară. Cuvintele ei sunt aspre, dar se sprijină pe mila lui Dumnezeu, „Cel bogat în milă și necuprins în îndurări”. Se potrivește unei pregătiri mai liniștite, cu timp.
În zilele de pregătire pentru spovedanie
Textul rugăciunii
Doamne, Dumnezeul nostru, Cel bogat în milă și necuprins în îndurări, Care Singur din fire ești fără de și pentru noi Te-ai făcut om fără de păcat, ascultă în ceasul acesta, această dureroasă a mea, că sărac și lipsit sunt eu de fapte bune și inima mea s-a tulburat în mine! Tu, Doamne preaînalte, Împărate al cerului și al pământului, știi că toată tinerețea mea am cheltuit-o în păcate și umblând după poftele trupului meu, m-am făcut cu totul bucurie dracilor, cu totul am urmat , tăvălindu-mă totdeauna în noroiul poftelor.
Întunecându-mi-se din copilărie și până acum, niciodată nu am voit să fac voia Ta cea Sfântă; ci cu totul robindu-mă de poftele care mă înconjoară, m-am făcut de râs și de batjocură dracilor, nicidecum în minte venindu-mi că nesuferită este urgia îngrozirii Tale asupra păcătoșilor și gătită fiind gheena focului?
Din această pricină căzând în deznădăjduire, nicidecum venind în simțire de întoarcere, m-am făcut pustiu și gol de cea de la Tine. Că ce fel de păcate n-am făcut? Ce lucru drăcesc n-am lucrat? Ce faptă grozavă și înverșunată n-am săvârșit, cu covârșire și cu sârguință.
Mintea cu totul mi-am întinat prin cugete trupești; trupul mi-am spurcat prin amestecări; cu totul mi l-am pângărit cu învoirea spre păcate. Toate mădularele ticălosului meu trup le-am pornit a lucra și a sluji la păcate.
Cine dar, nu mă va plânge pe mine ticălosul? Cine nu mă va tângui pe mine osânditul? Pentru că eu singur, Stăpâne, am întărâtat Ta, eu singur am ațâțat urgia Ta asupra mea, eu singur am făcut răutate înaintea Ta, întrecând și covârșind pe toți păcătoșii cei din veac, păcătuind fără de asemănare și fără de .
Însă de vreme ce ești multmilostiv, Iubitorule de oameni, și aștepți întoarcerea oamenilor, iată și eu mă arunc pe mine, și cad la înfricoșatul Tău Divan și, ca și cum m-aș atinge de preacuratele Tale picioare, din adâncul Sufletului strig Ție: Milostivește-te, Doamne, iartă-mă, Îndurate, ajută neputinței mele, pleacă-Te nedumeririi mele, ia aminte la rugăciunea mea și lacrimile mele să nu le treci cu vederea.
Primește-mă pe mine, cel ce mă pocăiesc și rătăcit fiind, întoarce-mă și întorcându-mă îmbrățișează-mă și mă iartă, căci mă rog. Pentru că n–ai pus drepților și n-ai pus iertare celor ce nu greșesc; ci ai pus pocăință asupra mea, a păcătosului, în acelea cu care spre întărâtarea Ta am lucrat. Gol și descoperit stau înaintea Ta, cunoscătorule de inimi, Doamne, mărturisindu-mi păcatele mele, pentru că nu pot să caut și să văd înălțimea cerului, fiind împilat de greutatea păcatelor mele.
Deci, luminează-mi ochii inimii mele și dă-mi spre pocăință și spre îndreptare, ca să merg cu bună și cu adevărată și deplină adeverire la lumea cea de dincolo, lăudând și binecuvântând totdeauna preasfânt Numele Tău: al Tatălui și al Fiului și al , acum și pururea și în veci vecilor. Amin.
păcat s.n., pl. păcate
„Călcarea cu deplină știință și cu voie liberă, prin gând, cuvânt sau faptă, a voii lui Dumnezeu”, cum spune catehismul.
gând s.n., pl. gânduri
Ce trece prin minte; poate fi bun, rău sau fără însemnătate.
dragoste s.f.
A voi și a face binele celuilalt, din iubire pentru Dumnezeu.
duh s.n.
Partea nevăzută a omului; uneori, felul lăuntric în care cineva face un lucru, ca în „duh de pocăință”.
mânie s.f.
„Supărarea cu ușurință pentru orice lucru și pornirea de a ne răzbuna”, cum spune catehismul.
iertare s.f.
Ștergerea păcatului de către Dumnezeu; și împăcarea dintre oameni.
pocăință s.f.
Părerea de rău pentru păcate și întoarcerea la Dumnezeu, cu hotărârea de a-ți schimba viața. Este și un nume al Tainei Spovedaniei.
umilință s.f.
În limba Bisericii: înduioșare și părere de rău adâncă pentru păcate. Nu înseamnă „umilire”.
Duhul Sfânt nume
A treia Persoană a Sfintei Treimi. Darul și puterea Lui lucrează în toate Tainele Bisericii.