substantiv neutru
duh
Partea nevăzută a omului; uneori, felul lăuntric în care cineva face un lucru, ca în „duh de pocăință”.
Scris cu majusculă, Duhul este .
În Sfântului Efrem Sirul cerem „duhul , al smerit, al și al ”.
Duhul Sfânt nume
A treia Persoană a Sfintei Treimi. Darul și puterea Lui lucrează în toate Tainele Bisericii.
gând s.n., pl. gânduri
Ce trece prin minte; poate fi bun, rău sau fără însemnătate.
răbdare s.f.
Puterea de a duce necazul și greșelile altora fără mânie și fără plângere.
dragoste s.f.
A voi și a face binele celuilalt, din iubire pentru Dumnezeu.