La biserică

Ce spun când ajung în fața preotului?

Pe scurt

Nu există o formulă obligatorie. Spune de când nu te-ai mai spovedit și, dacă este cazul, că este prima oară. Apoi spune , cu vorbele tale.

La întrebarea „Ce spun la ?”, sursele oficiale nu dau cuvinte anume pentru cel care se spovedește. Ghidurile parohiale propun câteva; sunt ajutoare, nu texte de învățat pe de rost.

Un ghid propune să începi așa: „Binecuvântați, , ca să-mi pot mărturisi păcatele mele.”

Cel mai simplu este să spui două lucruri: de când nu te-ai mai spovedit și, dacă este cazul, că este prima oară. Apoi îți spui păcatele.

Părintele Nicolae Dima sfătuiește să începi cu ce te doare cel mai tare (video pe YouTube).

Înainte de aceasta, citește câteva . Tu stai liniștit, cu capul plecat, și te rogi în . Apoi el te îndeamnă cu un cuvânt din cartea de , care începe așa: „Iată, fiule, Hristos stă nevăzut, primind ta cea cu …” și care spune mai departe: „Nu te rușina, nici nu te teme.”

Dacă te blochezi, spune: „Părinte, nu știu cum să spun. Ajutați-mă.” Preotul te ajută.

spovedanie s.f., pl. spovedanii

Taina în care îți spui păcatele în fața preotului, cu părere de rău, iar Dumnezeu ți le iartă prin preot.

Mai mult despre „spovedanie”

părinte duhovnicesc expresie

Duhovnicul, privit ca părinte al celui pe care îl îndrumă.

Mai mult despre „părinte duhovnicesc”

preot s.m., pl. preoți

Slujitor al Bisericii, rânduit de episcop, care face slujbele și îi păstorește pe credincioși.

Mai mult despre „preot”

rugăciune s.f., pl. rugăciuni

Vorbirea omului cu Dumnezeu.

Mai mult despre „rugăciune”

gând s.n., pl. gânduri

Ce trece prin minte; poate fi bun, rău sau fără însemnătate.

Mai mult despre „gând”

slujbă s.f., pl. slujbe

Rugăciunea de obște a Bisericii, făcută de preot după o ordine anume.

Mai mult despre „slujbă”

mărturisire s.f.

Spunerea păcatelor în fața preotului. Este și alt nume al spovedaniei.

Mai mult despre „mărturisire”

umilință s.f.

În limba Bisericii: înduioșare și părere de rău adâncă pentru păcate. Nu înseamnă „umilire”.

Mai mult despre „umilință”

păcat s.n., pl. păcate

„Călcarea cu deplină știință și cu voie liberă, prin gând, cuvânt sau faptă, a voii lui Dumnezeu”, cum spune catehismul.

Mai mult despre „păcat”