substantiv feminin

căință

Părerea de rău și durerea sufletească pentru păcatele făcute.

Fără căință, nu aduce roade: înșirarea „fără căință adevărată și fără ” nu aduce lor.

Căința merge împreună cu hotărârea de a nu mai face păcatul.

mărturisire s.f.

Spunerea păcatelor în fața preotului. Este și alt nume al spovedaniei.

Mai mult despre „mărturisire”

păcat s.n., pl. păcate

„Călcarea cu deplină știință și cu voie liberă, prin gând, cuvânt sau faptă, a voii lui Dumnezeu”, cum spune catehismul.

Mai mult despre „păcat”

hotărârea de îndreptare expresie

Voința sinceră de a nu mai face păcatul mărturisit.

Mai mult despre „hotărârea de îndreptare”

iertare s.f.

Ștergerea păcatului de către Dumnezeu; și împăcarea dintre oameni.

Mai mult despre „iertare”