Lista întrebărilor

Citește în liniște. Nu este o listă de bifat: oprește-te unde te mustră conștiința și spune-i duhovnicului cu vorbele tale.

„Nu este păcat, oricât de greu ar fi el, care să covârșească bunătatea și dragostea de oameni a lui Dumnezeu.”

„Învățătură de credință creștină ortodoxă” (catehismul), întrebarea 108

Porunca întâi

„Eu sunt Domnul Dumnezeul tău; să nu ai alți dumnezei afară de Mine.”

  • M-am îndoit de Dumnezeu sau de învățătura Bisericii?
  • M-am rușinat de credința mea în fața altora?
  • Am purtat numele de creștin, dar am trăit ca și cum Dumnezeu nu ar fi?
  • Am iubit ceva mai mult decât pe Dumnezeu: banii, munca, plăcerea sau pe mine?
  • Am lăsat rugăciunea de dimineață și de seară?
  • M-am rugat numai de formă, cu mintea în altă parte?
  • Am uitat să-I mulțumesc lui Dumnezeu pentru binele primit?
  • Am cârtit, adică m-am plâns cu nemulțumire împotriva lui Dumnezeu, la necaz, boală sau pagubă?
  • Am crezut că Dumnezeu nu mă mai poate ierta? Nu este păcat mai mare decât mila lui Dumnezeu. Spune-i duhovnicului și gândul acesta.
  • Am păcătuit cu gândul că Dumnezeu e bun și mă iartă oricum?
  • Am amânat „pe mai târziu” pocăința (întoarcerea la Dumnezeu) și spovedania?
  • Am mers la ghicitori, vrăjitori, descântători sau la cei care „desfac” farmece?
  • Am crezut în horoscop, zodii, noroc, semne sau alte superstiții?
  • Am chemat duhurile morților sau am luat parte la astfel de lucruri?
  • M-am călăuzit după vise?
  • Mi-am pus toată nădejdea în oameni, în bani sau în puterile mele, și nu în Dumnezeu?
  • Am lăsat deoparte citirea Sfintei Scripturi și a cărților credinței?
  • Am păcătuit pe ascuns, rușinându-mă de oameni, dar nu de Dumnezeu?
  • Am uitat să mă rog pentru alții: pentru cei din casă, pentru cei bolnavi, pentru cei adormiți (cei care au murit)?

Porunca a doua

„Să nu-ți faci chip cioplit, nici vreo asemănare, și să nu te închini lor.” Catehismul arată că „idol” poate fi orice lucru pus în locul lui Dumnezeu.

  • Mi-am făcut „idol” din bani, din mâncare, din haine sau din alte lucruri?
  • Mi-am făcut „idol” dintr-un om, din carieră sau din părerea altora despre mine?
  • Stau atât de mult cu telefonul, cu jocurile sau la televizor încât nu mai am vreme de rugăciune și de cei din casă?
  • Trăiesc fără icoană în casă sau fără să mă rog înaintea ei?
  • Am căutat mai mult să plac oamenilor decât lui Dumnezeu?

Porunca a treia

„Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deșert.”

  • Am înjurat de cele sfinte?
  • Am blestemat pe cineva sau l-am „dat dracului”?
  • Am pomenit numele lui Dumnezeu și al sfinților pentru orice nimic sau în glumă?
  • M-am jurat ușor, pentru lucruri mici?
  • Am jurat strâmb sau mi-am călcat jurământul?
  • I-am făgăduit ceva lui Dumnezeu și nu am împlinit?
  • M-am purtat necuviincios în biserică: am vorbit, am râs, am judecat pe alții?
  • Am vorbit fără respect despre lucrurile sfinte sau am glumit pe seama lor?

Porunca a patra

„Adu-ți aminte de ziua odihnei, ca să o sfințești.” Porunca cere și munca din celelalte șase zile.

  • Am lipsit duminica și în sărbători de la Sfânta Liturghie (slujba cea mai însemnată a Bisericii), fără o pricină serioasă?
  • Am venit târziu la biserică sau am plecat înainte de sfârșit?
  • Am muncit duminica și în sărbători fără să fie nevoie?
  • Mi-am petrecut duminica numai în cumpărături, distracții sau lene?
  • Am lăsat duminica să treacă fără nicio faptă bună: o vizită la un bolnav, un ajutor, o citire bună?
  • Am călcat posturile rânduite de Biserică, deși puteam să le țin?
  • Am postit numai de mâncare, dar nu și de răutate, ceartă și vorbe grele?
  • Am lenevit la muncă în celelalte zile și am trăit pe seama altora?
  • Am făcut nuntă sau petreceri cu zgomot în post?
  • Am ținut totul pentru mine, fără să dau ceva, din ce am, pentru biserică și pentru cei în nevoie?

Porunca a cincea

„Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, ca să-ți fie ție bine și să trăiești ani mulți pe pământ.”

  • Mi-am supărat părinții cu vorbe grele sau cu purtarea mea?
  • Mi-am lăsat părinții fără ajutor la nevoie, la boală sau la bătrânețe?
  • Mi-am vorbit de rău părinții în fața altora?
  • Am uitat să mă rog pentru părinții mei, iar dacă au adormit (au murit), să-i pomenesc la biserică?
  • M-am certat cu frații și surorile mele?
  • Am uitat să-i cinstesc pe cei care mi-au purtat de grijă: nași, învățători, preoți?
  • Am făcut altfel decât îmi cereau cei puși peste mine la școală sau la muncă, atunci când cereau un lucru bun?
  • Am călcat legile țării sau rânduiala locului în care trăiesc?

Porunca a șasea

„Să nu ucizi.” Catehismul vorbește de ucidere trupească și de ucidere sufletească, adică pilda rea care împinge pe altul la păcat.

  • Am lovit sau am rănit pe cineva?
  • Am luat viața cuiva, cu voie sau din nebăgare de seamă (de pildă la volan)? Spune-i duhovnicului cum a fost.
  • Am făcut avort, am îndemnat la avort sau am ajutat la el? Mila lui Dumnezeu este mai mare decât orice păcat.
  • Am urât pe cineva sau i-am dorit răul?
  • Țin minte răul și nu vreau să iert?
  • M-am răzbunat sau am plănuit să mă răzbun?
  • Am jignit, am batjocorit sau am umilit pe cineva?
  • M-am purtat cu asprime cu cei din casă sau cu cei care depind de mine?
  • Am pus pe cineva la o muncă peste puterile lui?
  • Am trecut pe lângă un om în primejdie sau în mare lipsă fără să-l ajut, deși puteam?
  • Am împins pe cineva la păcat cu vorba sau cu pilda mea?
  • Mi-am vătămat sănătatea cu băutură, tutun, droguri sau alte excese?
  • Mi-am pus viața sau viața altora în primejdie din nesocotință (la volan, la muncă)?
  • Mi-am neglijat sănătatea și am amânat mersul la medic când trebuia?
  • M-am bucurat de răul sau de moartea cuiva?
  • Am ținut casa sau locul de muncă în ceartă și vrajbă (dușmănie)?

Dacă ai pierdut o sarcină fără voia ta, nu ai păcătuit. Este o durere, nu o vină. Vorbește cu duhovnicul despre ea; el se va ruga pentru tine și pentru copil.

Dacă te apasă gândul că nu mai poți sau îți vine să îți faci rău, nu ești singur și nu ești lepădat de Dumnezeu. Vorbește cu duhovnicul cât mai curând. Dacă primejdia este acum, sună la 112 sau mergi la un medic.

Dacă cineva te-a lovit, te-a umilit sau a abuzat de tine, păcatul nu este al tău. Poți să-i spui duhovnicului și aceasta, ca să te ajute. Dacă ești în primejdie, sună la 112.

Porunca a șaptea

„Să nu fii desfrânat.”

  • Am păcătuit cu trupul, în singurătate sau cu altcineva, în afara căsătoriei?
  • Mi-am înșelat soțul sau soția? (pentru cei căsătoriți)
  • Trăiesc cu cineva fără cununie (fără binecuvântarea Bisericii)?
  • M-am uitat la pornografie?
  • Am primit cu plăcere gânduri necurate și am zăbovit în ele? Gândul care vine fără voie nu este păcat. Păcat este să-l primești și să-l ții.
  • Am spus glume, vorbe sau cântece murdare ori le-am ascultat cu plăcere?
  • Am ispitit pe cineva cu vorba, cu purtarea sau cu mesaje?
  • Am căutat prilejuri de păcat: locuri, tovărășii, pagini, băutură?
  • Am păcătuit în viața de soți împotriva curăției căsătoriei și a nașterii de copii? (pentru cei căsătoriți)
  • M-am îmbrăcat sau m-am purtat necuviincios?

Porunca a opta

„Să nu furi.”

  • Am luat ceva ce nu era al meu?
  • Am luat de la locul de muncă lucruri sau bani care nu mi se cuveneau?
  • Am înșelat la bani, la cântar, la calitate sau la preț?
  • Am falsificat acte sau am făcut declarații false ca să câștig?
  • Am dat sau am luat mită?
  • I-am plătit necinstit pe cei care au muncit pentru mine?
  • Am ținut pentru mine ce am împrumutat sau ce am găsit?
  • Mi-am lăsat datoriile neplătite sau mi-am călcat învoiala, deși puteam să le țin?
  • Am lăsat neîndreptată o pagubă pe care am făcut-o altuia?
  • Am ascuns furtul altuia sau am tras folos din el?
  • Am cerut dobândă grea sau am profitat de nevoia cuiva?
  • Am luat ceva din biserică sau din ce era dat Bisericii?
  • Am trăit din mila altora, deși puteam munci?
  • Am risipit banii casei pe jocuri de noroc, băutură sau lux?

Porunca a noua

„Să nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău.”

  • Am mințit?
  • Am mărturisit strâmb sau am pârât pe nedrept pe cineva?
  • Am vorbit de rău pe cineva care nu era de față?
  • Am judecat pe alții și i-am osândit (i-am condamnat) în gând sau cu vorba?
  • Am dus vorba de la unul la altul și am băgat vrajbă (dușmănie) între oameni?
  • Am povestit altora greșelile sau secretele cuiva?
  • Am înflorit lucrurile sau m-am lăudat cu ce nu am?
  • M-am prefăcut: una am gândit și alta am spus?
  • Am lingușit pe cineva ca să trag un folos?
  • Am tăcut când trebuia să apăr adevărul sau pe cel nedreptățit?
  • Am scris pe internet lucruri neadevărate, jignitoare sau batjocoritoare despre cineva?
  • Am ascultat pe furiș ce vorbeau alții sau le-am citit mesajele?

Porunca a zecea

„Să nu poftești nimic din ce este al aproapelui tău.”

  • Am poftit casa, lucrurile sau banii altuia?
  • Am poftit soția sau soțul altuia?
  • M-am mâhnit că altul are mai mult decât mine?
  • Trăiesc mereu cu nemulțumirea că am prea puțin și vreau tot mai mult?
  • Am ținut în inimă dorințe rele, chiar dacă nu le-am făcut?

Mândria

„Prețuirea de sine peste măsură și atitudinea de superioritate sau de dispreț față de ceilalți oameni.” (Catehism, 96) Leacul: smerenia.

  • M-am socotit mai presus de alții: la bunătate, la minte sau la credință?
  • M-am lăudat cu ce am, cu ce știu sau cu ce am făcut?
  • Am făcut binele ca să mă vadă și să mă laude oamenii?
  • Am respins adevărul când mi s-a spus că am greșit?
  • Mă încăpățânez și vreau să se facă numai voia mea?
  • Am disprețuit pe cei săraci, simpli, bolnavi sau căzuți în păcat?
  • Mă mândresc cu înfățișarea, cu casa, cu averea sau cu rudele mele?
  • Îmi este greu să cer iertare?
  • Îmi plâng mereu de milă și mă văd numai pe mine?

Iubirea de argint

„Pofta neînfrânată după bunurile pământești.” (Catehism, 98) Leacul: cumpătarea, dreptatea și îndurarea.

  • M-am zgârcit și mi-a venit greu să dau din ce am?
  • Alerg după bani și avere mai mult decât după orice?
  • Am rămas rece la sărăcia și lipsa altora?
  • Am dat milostenie (ajutor celui în nevoie) cu părere de rău sau cu vorbe grele?
  • M-am zgârcit și față de cei din casa mea?
  • Mă tem peste măsură pentru ziua de mâine și nu am încredere în purtarea de grijă a lui Dumnezeu?

Desfrânarea

„Lăsarea cu totul în voia poftelor trupului.” (Catehism, 100) Leacul: postul, rugăciunea și alungarea gândurilor.

  • M-am lăsat în voia poftelor trupului?
  • Am lăsat gândurile necurate să stea, fără să le alung prin rugăciune și fără să mă feresc de prilejuri?

Pizma sau invidia

„Părere de rău pentru binele aproapelui și bucurie pentru nenorocirea și suferința lui.” (Catehism, 101)

  • Mi-a părut rău de binele altuia?
  • M-am bucurat de necazul altuia?
  • Am vorbit de rău pe cineva din invidie?
  • Am pus piedici cuiva ca să nu-i meargă bine?
  • Am ocolit pe cineva sau nu i-am răspuns la salut, din ciudă?

Lăcomia

„Pofta nestăpânită de a mânca și de a bea peste măsură.” (Catehism, 103) Leacul: cumpătarea, postul și rugăciunea.

  • Am mâncat sau am băut peste măsură?
  • M-am îmbătat?
  • Mă stăpânește băutura, tutunul, drogurile sau jocurile de noroc? Spune-i duhovnicului. Cere și ajutorul unui medic.
  • Caut mereu numai mâncăruri alese și scumpe?
  • Am cârtit la masă, adică m-am plâns cu nemulțumire de mâncare?
  • M-am așezat la masă și m-am ridicat fără rugăciune?

Mânia

„Supărarea cu ușurință pentru orice lucru și pornirea de a ne răzbuna.” (Catehism, 105) Leacul: blândețea, smerenia și dragostea.

  • M-am mâniat ușor, pentru orice lucru?
  • Am țipat, am trântit sau am spus vorbe grele la mânie?
  • Am stat la rugăciune sau în biserică având supărare pe cineva?
  • Am lăsat să apună soarele peste mânia mea, fără să mă împac?
  • Îmi pierd ușor răbdarea cu cei din jur?
  • Am ținut supărare zile întregi, fără să vorbesc cu cel de lângă mine?

Lenea

„Nepăsarea față de împlinirea datoriilor și dezgustul pentru muncă.” „Lenea se tămăduiește prin muncă.” (Catehism, 106)

  • Îmi este lene să mă rog?
  • Amân mereu lucrurile bune pe care le am de făcut?
  • Îmi pierd vremea în nimicuri și în vorbă goală?
  • Am dormit peste măsură și am lenevit zile întregi?
  • Îmi las datoriile nefăcute la timp, acasă și la muncă?
  • Mi-am zis „dacă aș avea altă viață, m-aș ruga mai mult” și nu fac nici cât pot?
  • Mi-a fost lene să-mi cercetez păcatele înainte de spovedanie?

Păcatele altora la care am fost părtaș

Catehismul numără nouă chipuri: când poruncim, sfătuim, îndemnăm, ne învoim, tăcem, trecem cu vederea, ascundem sau apărăm, încuviințăm ori dăm prilej de sminteală. (Catehism, 111)

  • Am îndemnat sau am sfătuit pe cineva la păcat?
  • Am lăudat păcatul altuia sau am râs de el cu plăcere?
  • Am tăcut ori am ascuns răul, deși trebuia și puteam să-l opresc?
  • Am dat pildă rea celor mai mici decât mine?

Binele pe care nu l-am făcut

Părintele Arsenie Papacioc le numește „păcatele lipsirii, adică faptele bune pe care le puteai face și nu le-ai făcut”.

  • L-am lăsat flămând pe cel care nu avea ce mânca, deși puteam să-i dau?
  • Am uitat de cel bolnav sau de cel singur și nu am mers să-l văd?
  • Am trecut pe lângă cel întristat fără un cuvânt de mângâiere?
  • Am ocolit să-l ajut pe cel sărac cu haine sau cu cele de trebuință?
  • Am ocolit să-l primesc pe cel străin sau fără adăpost, după puterea mea?
  • Am tăcut când cineva avea nevoie de un sfat bun de la mine?
  • Am tăcut când trebuia să pun un cuvânt bun pentru cineva?
  • Este vreun bine pe care puteam să-l fac și nu l-am făcut?

Spovedania și Împărtășania

  • Am ascuns cu bună știință un păcat la spovedanie, de rușine sau de frică?
  • Am spus păcatele pe jumătate sau le-am îndulcit, ca să arăt mai bine decât sunt?
  • Am dat vina pe alții la spovedanie?
  • Am lăsat nefăcut canonul primit (ce mi-a rânduit duhovnicul la spovedanie ca să mă îndrept)?
  • A trecut mai mult de un an de când nu m-am spovedit?
  • M-am împărtășit fără spovedanie sau fără pregătire? Unii duhovnici îngăduie, cu binecuvântare, împărtășirea fără o nouă spovedanie de fiecare dată. Întreabă duhovnicul.
  • M-am împărtășit având ceartă cu cineva?
  • Am povestit altora ce mi-a spus duhovnicul la spovedanie?
  • Am spus unui duhovnic unele păcate și altuia altele, ca să arăt mai bine decât sunt?

Soț și soție

  • Mi-am lipsit soțul sau soția de dragoste și de cinste? (pentru cei căsătoriți)
  • Mi-am jignit, mi-am umilit sau mi-am lovit soțul ori soția? Dacă pe tine te lovește cineva, spune și aceasta și cere ajutor. (pentru cei căsătoriți)
  • Am ținut supărare în casă și nu am făcut eu primul pas spre împăcare? (pentru cei căsătoriți)
  • Am ascuns de soț sau de soție bani, datorii ori lucruri însemnate? (pentru cei căsătoriți)
  • Am cheltuit fără măsură sau l-am silit pe celălalt la cheltuieli de fală? (pentru cei căsătoriți)
  • Mi-am vorbit de rău soțul sau soția la părinți, la prieteni ori la copii? (pentru cei căsătoriți)
  • Am numai căsătoria civilă, fără cununie (fără binecuvântarea Bisericii)? (pentru cei căsătoriți)
  • Am lăsat grija casei și a copiilor numai pe umerii celuilalt? (pentru cei căsătoriți)

Părinte

Datoriile părinților, după catehism: să-și iubească copiii și să le poarte de grijă, să le dea un rost cinstit în viață și o creștere bună, „prin sfaturile și pilda vieții lor”. (Catehism, 139)

  • Am neglijat credința copiilor mei: rugăciunea lor, mersul la biserică, la spovedanie și la Împărtășanie? (pentru părinți)
  • Le-am dat copiilor pildă rea prin vorbele și purtarea mea? (pentru părinți)
  • M-am purtat prea aspru cu copiii sau i-am pedepsit pe nedrept? (pentru părinți)
  • Mi-am lovit sau mi-am umilit copilul? (pentru părinți)
  • Am trecut cu vederea apucăturile rele ale copiilor, fără să-i îndrept cu blândețe? (pentru părinți)
  • Am făcut deosebire între copii? (pentru părinți)
  • Am fost prea puțin lângă copiii mei, pentru că nu mi-am făcut timp? (pentru părinți)
  • Mi-am blestemat copiii sau le-am spus vorbe care rănesc? (pentru părinți)
  • Am uitat de finii mei, deși le sunt naș sau nașă?
  • Mi-am împiedicat copilul să meargă pe calea credinței? (pentru părinți)

Copil față de părinți

„A cinsti pe părinți” înseamnă a-i iubi, a asculta de ei, a nu-i supăra și a-i ajuta la nevoie. (Catehism, 135)

  • Am făcut altfel decât îmi cereau părinții, când îmi cereau un lucru bun? (pentru tineri)
  • Le-am răspuns urât părinților, am țipat la ei sau i-am mințit? (pentru tineri)
  • Am ținut supărare pe părinți pentru că nu m-au lăsat să fac ce vreau? (pentru tineri)
  • Mi-a fost rușine cu părinții mei?
  • Mi-am lăsat părinții bătrâni singuri, fără un telefon, fără o vizită, fără ajutor?
  • M-am certat cu părinții sau cu frații pentru moștenire?

La muncă

  • Am făcut necinstit munca pentru care primesc plată?
  • Am pierdut vremea la muncă cu lucruri care nu țin de ea?
  • Am folosit lucrurile sau banii locului de muncă pentru mine?
  • M-am purtat urât cu cei de sub mine: i-am umilit, i-am încărcat peste puteri, nu i-am plătit drept?
  • Mi-am vorbit de rău colegii sau șefii ori le-am săpat locul?
  • Mi-am însușit munca sau meritul altuia?
  • Am cerut sau am primit „atenții” pentru ceea ce era de datoria mea?
  • Am pus munca mai presus de familie și de Dumnezeu?

Tânăr

  • Îmi pierd vremea în loc să învăț, deși părinții se jertfesc pentru mine? (pentru tineri)
  • Am copiat sau am înșelat la școală? (pentru tineri)
  • Am râs de un coleg, l-am umilit sau l-am lăsat singur? (pentru tineri)
  • M-am luat după alții la lucruri rele, de teamă că mă vor da la o parte? (pentru tineri)
  • Am băut, am fumat sau am luat droguri? Spune-i duhovnicului. Dacă nu te poți opri, cere ajutor și unui medic. (pentru tineri)
  • Stau ore întregi pe telefon sau la jocuri și las rugăciunea, învățătura și somnul? (pentru tineri)
  • Am trimis sau am cerut poze ori mesaje necuviincioase? Dacă cineva te amenință sau te obligă, spune unui om mare în care ai încredere. (pentru tineri)
  • M-am rușinat de credință în fața prietenilor? (pentru tineri)

La sfârșit, spune și ce nu a fost întrebat aici, dacă te apasă. Apoi cere iertare și dezlegare.

„Aici este spital, nu tribunal”, spune Sfântul Ioan Gură de Aur. Mergi la duhovnic și spune cu vorbele tale, cu părere de rău; hârtia doar te ajută să nu uiți. Dacă ai uitat ceva fără voie, spui data viitoare.